Te-am Rugat Frumos

interpretat de Basarab I

Temă: C.1 Formarea statelor medievale

Fișă de studiu

  • Invazia tătară din 1241 slăbește Ungaria și deschide drum afirmării politice românești la sud și est de Carpați.
  • Diploma ioaniților (1247) atestă voievodatele lui Litovoi și Seneslau, cnezatele lui Ioan și Farcaș, și Banatul Severinului.
  • În 1277, voievodul Litovoi moare luptând împotriva suzeranității maghiare; fratele său Bărbat e capturat și se răscumpără.
  • Tradiția vorbește de descălecatul lui Negru Vodă din Făgăraș (~1290); Câmpulung e prima capitală a Țării Românești.
  • Basarab I unește Oltenia (Litovoi) cu Argeșul (Seneslau) pe la 1300, întemeind Țara Românească.
  • În 1324, Basarab se recunoaște vasal al lui Carol Robert de Anjou, care îi confirmă domnia asupra Terra Transalpina.
  • Bătălia de la Posada (1330): ambuscadă într-o trecătoare, armata maghiară e zdrobită; victoria consfințește independența Țării Românești.
  • Nicolae Alexandru ia în 1359 titlul de autocrat și înființează Mitropolia Țării Românești, dependentă de Constantinopol.
  • În 1347, voievodul Dragoș din Maramureș conduce o marcă de apărare maghiară în nordul Moldovei.
  • Bogdan din Maramureș trece Carpații și înlătură suzeranitatea maghiară; Moldova devine stat independent în 1364-1365.
  • Petru I (1377-1392) alege ortodoxia și pune bazele Mitropoliei de la Suceava.
  • Roman I (1392-1394) extinde Moldova până la gurile Dunării și se intitulează domn din munte până la mare.

Versuri

[Verse 1]
Sunt Basarab, frate, sunt Basarab —
Din Hațeg am venit jos la Argeș, frate!
Am unit Oltenia cu Argeșul meu, frate —
La sud de Carpați eu sunt primul domn!
Pe la o mie trei sute mi-am ridicat tronul —
Țara mea, regatul meu, sângele meu, frate!

[Pre-Chorus]
Carol Robert de Anjou — coroana grea, sânge franțuz —
A vrut să mă pună-n genunchi, să-i sărut piciorul!
În o mie trei sute treizeci armata lui pe Carpați —
Cavalerii lui în armuri — venea ca un rege!

[Chorus]
Te-am rugat frumos, frate, te-am rugat frumos!
Carol Robert, te-am rugat frumos!
Șapte mii de mărci de argint ți-am pus pe masă,
Și Severinul — doar lasă-mă, frate!
Tu ai zis nu — frate, ai zis nu!
Acum plătești cu sânge — auzi, frate?

[Verse 2]
În o mie trei sute douășpatru ți-am jurat credință,
Terra Transalpina — pământul meu, recunoscut!
Dar tu ai vrut totul — totul, frate, totul!
Am știut atunci, frate — n-ai cum să fii satul!
Am ales eu trecătoarea — am întins capcana —
Sus pe stânci, jos în defileu — am închis ușa!

[Chorus]
Te-am rugat frumos, frate, te-am rugat frumos!
Carol Robert, te-am rugat frumos!
Șapte mii de mărci de argint ți-am pus pe masă,
Și Severinul — doar lasă-mă, frate!
Tu ai zis nu — frate, ai zis nu!
Acum plătești cu sânge — auzi, frate?

[Melodic Bridge]
Pietre din înălțimi
Săgeți din codru
Cavalerii tăi pe sub piatră
Tu schimbai hainele cu un nobil
Fugeai ca un hoț din munții mei
Cronica Vienei a scris-o
Carol Robert a pierdut
Țara Românească-i liberă, frate!

[Final Chorus]
Te-am rugat frumos, frate, te-am rugat frumos!
Carol Robert, te-am rugat frumos!
Șapte mii de mărci de argint ți-am pus pe masă,
Și Severinul — doar lasă-mă, frate!
Tu ai zis nu — frate, ai zis nu!
Posada — o mie trei sute treizeci — Țara Românească-i a mea!

[Outro]
Te-am rugat frumos, frate —
Acum mai întreabă pe-ai mei dacă te lasă!

Curiozități (6)

Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.

  • Numele „Basarab” e de origine cumană (popor turcic stabilit în zona pontică) și e atestat documentar mai întâi în Țara Hațegului din Transilvania, nu în Țara Românească. Detaliul susține ipoteza că dinastia Basarabilor are rădăcini în autonomiile românești transilvane înainte să coboare în câmpia munteană.
  • Carol Robert de Anjou era primul rege ungar al dinastiei franceze de Anjou (Angevinii), urcat pe tron după stingerea Arpadienilor în o mie trei sute unu. Ramura napolitană a Capețienilor — adică Franța de Sud prin Italia — ajunsă la Buda printr-o partidă politică. Cavalerii lui în armuri grele erau elita militară occidentală, exact tipul de armată care n-are nicio șansă pe poteci înguste de munte cu bolovani venind de sus.
  • „Terra Transalpina” („țara de dincolo de munți”, privită din Buda) e numele latin oficial sub care Carol Robert i-a recunoscut lui Basarab domnia în o mie trei sute douășpatru. E primul document oficial care înregistrează Țara Românească unită ca entitate politică. Șase ani mai târziu, regele avea să spună că Basarab nu și-a respectat obligațiile vasalice.
  • Episodul cu schimbatul hainelor e relatat în Cronica Pictată de la Viena: în timpul ambuscadei, un nobil din suita regelui, Dezső (Desideriu) Hédervári, a îmbrăcat hainele regale ale lui Carol Robert pentru a-i acoperi fuga. A fost ucis de români în locul regelui. Carol Robert a scăpat travestit în nobil simplu.
  • Cronica Pictată de la Viena (Chronicon Pictum) e scrisă în a doua jumătate a secolului XIV la curtea maghiară a regelui Ludovic cel Mare — adică sursa principală pentru dezastrul de la Posada e chiar tabăra care a pierdut. O miniatură celebră din cronică îi arată pe români prăvălind bolovani de pe stânci peste cavalerii unguri prinși în defileu. Au consemnat dezastrul în propria lor cronică oficială pentru că nu îl puteau ascunde — era prea public.
  • Locul exact al bătăliei e necunoscut și azi — undeva într-o trecătoare a Carpaților Meridionali. Chiar numele „Posada” e dat târziu, abia de Nicolae Iorga în secolul XX, după un termen slav care însemna „loc întărit într-o trecătoare”. Cronicile medievale nu îl folosesc niciodată.