Eu Fac Sultanii
interpretat de Mircea cel Bătrân
Temă: C.1 Statul și politica — Mircea cel Bătrân
Fișă de studiu
- ♦Mircea cel Bătrân a domnit 1386-1418 la Curtea de Argeș.
- ♦1369: prima ciocnire armată dintre români și otomani, sub Vladislav Vlaicu (1364-1377).
- ♦1388: Mircea încorporează Dobrogea la Țara Românească, când statul lui Dobrotici era amenințat de otomani.
- ♦Mircea încearcă să ofere ajutor și sârbilor; otomanii reacționează prin raiduri de pradă cu achingii.
- ♦Pentru a-și asigura spatele și flancurile, Mircea încheie alianțe cu Polonia și cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei.
- ♦1394: Mircea trece Dunărea și atacă bazele achingiilor de la sud, ca să oprească raidurile.
- ♦10 octombrie 1394 sau 17 mai 1395: bătălia de la Rovine — Mircea îl învinge pe Baiazid I.
- ♦După Rovine, boierimea acceptă ca domn pe Vlad, sprijinit de Poartă.
- ♦1396: Mircea participă la Cruciada de la Nicopole alături de Sigismund — oștile creștine sunt înfrânte de otomani.
- ♦1402: Timur Lenk îl ia prizonier pe Baiazid la Ankara; Mircea devine arbitru între fiii sultanului, perioadă de maximă extensiune.
- ♦Sub Mehmed I, Dobrogea este pierdută în 1417 sau 1420; tributul = preț al păcii, nu supunere politică.
Versuri
[Verse 1] La Ankara, frate — o mie patru sute doi — Baiazid Fulgerul, capturat de Timur! Cel ce-a luat Bulgaria, cel ce-a strivit Serbia — Acum stă pe genunchi — Timur l-a doborât! [Pre-Chorus] Musa, Mustafa — frații vin la mine — Fiii lui Baiazid, la curtea mea, în genunchi! Eu zic da, eu zic nu — eu hotărăsc, frate! Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! [Chorus] Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! La Argeș, la Cozia — aici se decide! Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! Mircea cel Bătrân — domn peste domni! [Verse 2] O mie trei sute nouăzeci și cinci — la Rovine — Fulgerul l-am tras în nămol, frate, l-am bătut! Mlaștini, codri, săgeți din întuneric — Cavalerii lui — praf sub copitele cailor mei! [Pre-Chorus] Musa, Mustafa — frații vin la mine — Fiii lui Baiazid, la curtea mea, în genunchi! Eu zic da, eu zic nu — eu hotărăsc, frate! Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! [Chorus] Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! La Argeș, la Cozia — aici se decide! Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! Mircea cel Bătrân — domn peste domni! [Melodic Bridge] Treizeci și doi de ani pe tron, frate Sultanii vin și sultanii pleacă Eu am rămas, eu am rămas Capitulații, nu supunere Tributul e taxa păcii, nu frica Eu fac sultani, eu scriu istoria! [Final Chorus] Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! La Argeș, la Cozia — aici se decide! Eu fac sultani, frate, eu fac sultani! Cel mai viteaz dintre principii creștini! [Outro] Eu fac sultani, frate, eu fac sultani — Mircea cel Bătrân — domn peste domni!
Curiozități (6)
Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.
- ♦„Fulgerul” (Yıldırım în turcă) e porecla sultanului Baiazid I, primită pentru viteza cu care își muta armata între fronturi — la Kosovo Polje în o mie trei sute optzeci și nouă, apoi la Nicopole în o mie trei sute nouăzeci și șase, apoi la asediul Constantinopolului. Faptul că un domn valah l-a împotmolit fizic în nămolul de la Rovine e o ironie istorică pe care propagandiștii lui Mircea n-au scăpat-o.
- ♦Bătălia de la Ankara, din iulie o mie patru sute doi, e momentul în care Timur Lenk (Tamerlan) — un cuceritor turco-mongol din Samarkand, fondatorul Imperiului Timurid — a zdrobit armata otomană și l-a luat prizonier pe Baiazid. Sultanul fulger a murit în captivitate în o mie patru sute trei. Legenda mai târzie spune că Timur l-a ținut într-o cușcă de fier — istoriografia modernă consideră povestea apocrifă, dar a făcut carieră în literatura europeană și operele lui Marlowe.
- ♦Între o mie patru sute doi și o mie patru sute treisprezece, Imperiul Otoman a fost paralizat de războiul fratricid al fiilor lui Baiazid: Süleyman, İsa, Musa, Mustafa și Mehmed Çelebi. Perioada se numește „Interregnumul otoman” sau „Fetret Devri” în istoriografia turcă. Mircea a fost activ arbitru — l-a susținut pe Musa cu bani și trupe să-l înlăture pe Süleyman, iar mai târziu l-a găzduit pe pretendentul Mustafa la curtea sa în Țara Românească. Practic un deceniu de kingmaking valah în lumea otomană.
- ♦Argeș (Curtea de Argeș) era capitala lui Mircea. Cozia e mănăstirea pe care a ctitorit-o personal, pe valea Oltului — construcția a început în o mie trei sute optzeci și șapte, sfințirea în o mie trei sute optzeci și opt. Acolo e și înmormântat — lespedea originală a fost deteriorată în Primul Război Mondial, iar osemintele au fost reînhumate solemn în o mie nouă sute treizeci și opt, în prezența principelui moștenitor Mihai. „Aici se decide” din refren are sens concret: politica externă otomană a Țării Românești se hotăra literal în divanul de la Argeș și pridvorul mănăstirii.
- ♦Locul exact al bătăliei de la Rovine e necunoscut și azi — undeva în sudul Olteniei sau pe lângă Argeș, controversă care durează de un secol. Numele se traduce aproximativ „loc mlăștinos” sau „groapă cu apă”. Tactica lui Mircea — atragerea cavaleriei otomane grele într-un teren mocirlos împădurit unde caii nu puteau manevra — e tipică gherilei medievale românești. Cronica bulgară descrie carnagiul în imagini memorabile: „lănci nenumărate s-au frânt, iar cerul nu se mai vedea de desimea săgeților”.
- ♦„Cel mai viteaz și mai ager dintre principii creștini” e citatul din Johannes Leunclavius, umanist și istoric german din secolul XVI, care a scris „Pandectae Historiae Turcicae” — o cronică amplă despre otomani bazată pe surse turcești. Citatul îl plasează pe Mircea în panoul european al apărătorilor creștinătății, alături de Iancu de Hunedoara și Ștefan cel Mare. Romantismul secolului XIX a redescoperit citatul și l-a făcut tagline-ul figurii lui Mircea în manualele românești.