Carol la Fix

interpretat de Carol I

Temă: C.2 Statul și politica — Carol I

Quiz

Fișă de studiu

  • 1866 — Carol de Hohenzollern-Sigmaringen urcă pe tron, după detronarea lui Cuza
  • 1 iulie 1866 — promulgată Constituția, prima autohtonă, după model belgian
  • Principiile Constituției 1866: separarea puterilor, suveranitatea națiunii, guvernare reprezentativă
  • Constituția 1866 instituie monarhie constituțională; garantează libertatea presei, conștiinței, învățământ primar obligatoriu
  • 1875 — Partidul Liberal (I.C. Brătianu); 1880 — Partidul Conservator (Lascăr Catargiu); alternează la guvernare
  • 9 mai 1877 — independența proclamată în Parlament de Mihail Kogălniceanu
  • 1877-1878 — Războiul de independență: armata română luptă la Plevna, Grivița, Smârdan, alături de Rusia, contra otomanilor
  • 1878 — Tratatul de la Berlin: independența recunoscută; Dobrogea revine României
  • 1878 — sudul Basarabiei (județele Cahul, Ismail, Bolgrad) cedat Rusiei, în ciuda alianței
  • 1880 — fondarea Băncii Naționale a României (BNR)
  • martie 1881 — Parlamentul proclamă regatul; 10 mai 1881 — încoronarea lui Carol I ca rege
  • 1883 — România aderă, prin tratat secret, la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria, Italia)
  • Constituția 1866 revizuită în 1879 (cetățenia non-creștinilor, cerută la Berlin) și 1884 (sistem electoral)
  • 10 oct 1914 — Carol I moare; nepotul său de frate Ferdinand I preia tronul

Versuri

[Verse 1]
Din Sigmaringen plec — o mie opt sute șaizeci și șase —
cu ceasul în veston — pe tronul Principatelor Unite.
Constituție ca-n Belgia — puteri separate-n act,
suveranitate națională — și semnez exact.

[Pre-Chorus]
La nouă nu e nouă și cinci — la mine totul intră-n rând,
pun reguli în agendă — și statul prinde ritm.

[Chorus]
Carol la fix! Carol la fix!
Pun țara pe ritm — tică-tac, tică-tic!
Carol la fix! Carol la fix!
România-i regat — tică-tac, sunt la fix!

[Verse 2]
Nouă mai, o mie opt sute șaptezeci și șapte —
independența se proclamă — scrisă-n acte.
Lupte aprige — Plevna, Smârdan în fum,
cu Rusia lângă mine — contra otomanilor pe drum.
Berlin, o mie opt sute șaptezeci și opt — tratatul recunoaște,
Dobrogea vine la noi — sudul Basarabiei se pierde.

[Pre-Chorus]
Partidul Liberal — o mie opt sute șaptezeci și cinci,
Conservator — o mie opt sute optzeci — rotativa intră-n ritm.
Banca Națională — o mie opt sute optzeci — ține banii pe ritm,
la mine birocrația dansează disciplinat, la fix.

[Chorus]
Carol la fix! Carol la fix!
Pun țara pe ritm — tică-tac, tică-tic!
Carol la fix! Carol la fix!
România-i regat — tică-tac, sunt la fix!

[Melodic Bridge]
În martie
o mie opt sute optzeci și unu
Parlamentul ridică țara
România e regat
Zece mai
o mie opt sute optzeci și unu
eu sunt rege
calendarul bate exact
Peleș crește la munte
o mie opt sute șaptezeci și trei
până-n o mie opt sute optzeci și trei
piatră, lemn și vis

[Verse 3]
O mie opt sute optzeci și trei — Viena ține secretul,
Tripla Alianță stă-n sertar — să-mi apere proiectul.
Zece octombrie, o mie nouă sute paișpe — plec discret,
Ferdinand, nepot de frate — ia tronul meu corect.
O mie nouă sute șaișpe — România intră-n Antantă,
Unu decembrie, o mie nouă sute optsprezece — Marea Unire se încheagă.

[Final Chorus]
Carol la fix! Carol la fix!
Pun țara pe ritm — tică-tac, tică-tic!
Carol la fix! Carol la fix!
Patruzeci și opt de ani — tică-tac, sunt la fix!
Carol la fix! Carol la fix!
Din prinț străin pe tron — las regatul la fix!

Curiozități (6)

Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.

  • Întreaga premisă „Carol la fix” chiar are bază istorică: jurnalele contemporanilor descriu o agendă cronometrată la minut, iar poveștile cu miniștri lăsați la ușă pentru două minute întârziere au devenit meme cultural în România și se spun și azi. „La nouă nu e nouă și cinci” e fix stereotipul prusac cu care a venit din Sigmaringen.
  • Sigmaringen, de unde „pleacă” Carol în versuri, e un orășel pe Dunăre, în Baden-Württemberg, capitala micului principat Hohenzollern-Sigmaringen, ramura catolică a casei prusace. Castelul familiei domină și azi orașul — coincidență drăguță: a plecat de la o Dunăre și a ajuns la alta.
  • „Rotativa intră-n ritm” din versuri descrie un sistem aparte: când un partid epuiza programul, regele numea celălalt partid la guvernare, care apoi organiza alegeri pe care le câștiga. A funcționat decenii — un fel de alternanță controlată de palat, nu de urne.
  • Peleșul „crește la munte” între 1873 și 1883 chiar așa cum spun versurile, dar n-a fost doar piatră, lemn și vis: a fost prima reședință regală europeană cu electricitate proprie, lift și sistem central de încălzire. Carol l-a vrut în stil neorenascentist german — un colț de Bavaria adus în Carpați, ca să nu-i fie dor de casă.
  • „Viena ține secretul” din versuri nu e exagerare: Tratatul Triplei Alianțe din 1883 a fost atât de secret încât doar regele și câțiva lideri politici știau de el. Parlamentul nu l-a votat niciodată, iar majoritatea miniștrilor habar n-aveau. Când Carol a vrut să-l aplice în 1914, nimeni din guvern nu s-a simțit obligat — pentru că oficial, nu existase niciodată.
  • „Ferdinand, nepot de frate” a ajuns moștenitor după trei refuzuri în lanț: Carol n-a avut moștenitori direcți (singura sa fiică, Maria, a murit la patru ani), tronul a trecut la fratele său Leopold, care a renunțat, apoi la fiul cel mare al acestuia, Wilhelm, care a renunțat și el, ajungând la mezinul Ferdinand.