Trei într-Unul
interpretat de Mihai Viteazul
Temă: C.2 Statul și politica — Mihai Viteazul
Fișă de studiu
- ♦1593 — fost ban al Craiovei, cumpără domnia Țării Românești; 1594 aderă la Liga Sfântă (Rudolf al II-lea).
- ♦1594 — declanșarea luptei antiotomane prin uciderea creditorilor turci instalați la București.
- ♦20 mai 1595 — Tratatul de la Alba-Iulia cu Sigismund Báthory: domnul devine locțiitor al principelui Transilvaniei.
- ♦23 august 1595 — Călugăreni: 16.000 munteni plus 7.000 ardeleni provoacă pierderi mari armatei de circa 100.000 de otomani conduși de Sinan Pașa, dar nu opresc definitiv înaintarea otomană.
- ♦20 octombrie 1595 — victorie la Giurgiu: turcii alungați la sud de Dunăre.
- ♦1596 — campanie peste Dunăre până la Plevna și Sofia, presiune asupra Porții.
- ♦Ianuarie 1597 — sultanul recunoaște domnia pe viață și reduce tributul Țării Românești.
- ♦9 iunie 1598 — Tratatul de la Târgoviște (Mănăstirea Dealu) cu Rudolf al II-lea: domnie ereditară plus 5.000 de mercenari.
- ♦28 octombrie 1599 — Șelimbăr: îl învinge pe Andrei Báthory; intră triumfal în Alba-Iulia, capitala Transilvaniei.
- ♦27 mai 1600 — după campania din Moldova, se intitulează domn al celor trei țări: prima unire politică românească.
- ♦18 septembrie 1600 — Mirăslău: înfrânt de generalul Giorgio Basta; în octombrie 1600, Movileștii iau Moldova și Muntenia (Simion Movilă).
- ♦13 august 1601 Guruslău; 19 august asasinat pe Câmpia Turzii din ordinul Basta. Bălcescu îl consacră simbol al unirii.
Versuri
[Verse 1] O mie cinci sute nouăzeci și trei — am scos punga la Poartă, Fost ban de Craiova — negustor, apoi domn — știam jocul, frate! Liga Sfântă m-a chemat — Rudolf, Báthory, sunt pe listă, Creditorii turci la București — într-o noapte, factura-i închisă! [Pre-Chorus] Călugăreni — douăzeci și trei august, o mie cinci sute nouăzeci și cinci, Șaisprezece mii contra o sută de mii — Sinan trece, dar la Giurgiu îl alung! [Chorus] Trei într-unul! Trei într-unul! Muntenia, Ardealul, Moldova — toate sub pălăria mea! Trei într-unul! Trei într-unul! Sigiliul meu cu trei steme — primul, primul, primul! [Verse 2] Șelimbăr, octombrie nouăzeci și nouă — Andrei Báthory iese din joc, Alba-Iulia mă strigă — intru ca-n tablou, cu pene la pălărie! Suceava-mi deschide porțile — Moldova-mi întinde covorul roșu, Mai douăzeci și șapte, o mie șase sute — toate trei poartă numele meu! [Pre-Chorus] O mie cinci sute nouăzeci și șapte — sultanul cedează: domnie pe viață! Tratat la Târgoviște cu Rudolf — semnez, las moștenire — domnie ereditară! [Chorus] Trei într-unul! Trei într-unul! Muntenia, Ardealul, Moldova — toate sub pălăria mea! Trei într-unul! Trei într-unul! Sigiliul meu cu trei steme — primul, primul, primul! [Melodic Bridge] Mirăslău — septembrie șase sute Basta-mi smulge Ardealul Praga, Viena — pribegie cu stil Rudolf îmi dă bani — mă-ntorc! Guruslău — treisprezece august Sigismund cade iarăși Șase zile — și cuțitul! [Final Chorus] Trei într-unul! Trei într-unul! Câmpia Turzii — am murit, dar sigiliul rămâne! Trei într-unul! Trei într-unul! Bălcescu mă scrie — Marea Unire-i nepotul meu!
Curiozități (8)
Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.
- ♦Înainte să fie ban de Craiova, Mihai a fost negustor de vite și sare cu averi uriașe — vindea până în Transilvania și la Constantinopol. Cu banii ăștia și-a „scos punga la Poartă” în 1593, după ce mai întâi scăpase ca prin minune de la executare în vremea lui Alexandru cel Rău.
- ♦„Factura-i închisă!” se referă la noiembrie 1594, când Mihai i-a invitat pe creditorii turci la o casă din București „să-și ia banii”, apoi a încuiat ușile și i-a măcelărit pe toți. În aceeași zi a atacat și garnizoana otomană din oraș — și-a anulat datoriile și a declarat război într-o singură mișcare.
- ♦Sigiliul din 1600 cu „trei steme” pe care îl flexează refrenul e împărțit în trei: vulturul muntean, bourul moldovenesc și cele șapte cetăți (Siebenbürgen) ale Transilvaniei. E ținut de doi lei și încoronat — un design care va inspira stema României Mari trei sute de ani mai târziu.
- ♦„Intru ca-n tablou, cu pene la pălărie” trimite la cea mai cunoscută imagine a lui Mihai: o gravură făcută la Praga în 1601 de Aegidius Sadeler, când Mihai era acolo în pribegie. Pălăria înaltă cu pană de egretă nu e licență artistică — era moda boierească a vremii și un semn de rang princiar.
- ♦Cetatea Sucevei rezistase otomanilor în vremea lui Ștefan cel Mare, dar în mai 1600 i-a „deschis porțile” lui Mihai fără luptă. Domnul Moldovei, Ieremia Movilă, fugise deja în Polonia cu toată familia. Toată campania moldovenească a durat câteva săptămâni — singura cucerire ușoară a lui Mihai.
- ♦Giorgio Basta, generalul care „smulge Ardealul” la Mirăslău, era un mercenar italian-albanez din serviciul Habsburgilor. Tot el va orchestra asasinatul de pe Câmpia Turzii un an mai târziu — după ce câștigase alături de Mihai la Guruslău cu doar șase zile înainte.
- ♦În iarna 1600-1601, Mihai s-a dus personal la Praga ca să-l roage pe împăratul Rudolf al II-lea de bani — gest fără precedent pentru un domn român. Rudolf l-a primit cu mare ceremonie și i-a dat 100.000 de florini ca să-și recapete tronul, plus mercenarii lui Basta.
- ♦„Bălcescu mă scrie — Marea Unire-i nepotul meu!” trimite la Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, scrisă în exil între 1849 și 1852. Bălcescu a murit la Palermo înainte s-o termine; cartea, publicată postum în 1878, a transformat unirea de 11 luni a lui Mihai într-un mit fondator — argumentul-cheie pentru 1859 și 1918.