Alo, Alo
interpretat de Nicolae Ceaușescu
Temă: C.3 România postbelică — Ceaușescu
Fișă de studiu
- ♦6 martie 1945 — Moscova impune guvernul procomunist condus de Petru Groza, primul pas spre comunizarea României.
- ♦19 noiembrie 1946 — alegerile parlamentare sunt falsificate de PCR și aliații săi din Blocul Partidelor Democratice.
- ♦30 decembrie 1947 — regele Mihai I este forțat să abdice; se proclamă Republica Populară Română.
- ♦1948 — PCR fuzionează cu o parte a PSD în PMR; începe sovietizarea (Securitatea, naționalizare, cooperativizare).
- ♦Martie 1965 — Gheorghiu-Dej moare; Ceaușescu preia partidul, iar la Congresul IX revine numele PCR.
- ♦21 august 1968 — Ceaușescu condamnă invazia sovietică din Cehoslovacia, atingând apogeul popularității interne și externe.
- ♦28 martie 1974 — devine primul președinte al României; se consolidează național-comunismul și cultul soților Ceaușescu.
- ♦Anii 1980 — austeritate extremă pentru plata datoriei externe; martie 1989 datoria este declarată achitată.
- ♦Disidența: Paul Goma (1977) susține Charta 77; revolta minerilor de la Lupeni (august 1977).
- ♦15 noiembrie 1987 — muncitorii de la Steagul Roșu Brașov devastează sediul județean al PCR scandând lozinci anticomuniste.
- ♦Scrisoarea celor șase (1989) — Mănescu, Brucan, Bârlădeanu, Apostol, Răceanu, Pârvulescu critică derapajele lui Ceaușescu.
- ♦16 decembrie 1989 — Revoluția pornește la Timișoara, declanșată de cazul pastorului reformat László Tőkés.
- ♦21–22 decembrie 1989 — ultimul discurs din balcon; Ceaușescu fuge cu elicopterul, este arestat, FSN preia puterea.
- ♦25 decembrie 1989 — soții Ceaușescu sunt executați la Târgoviște — singura cădere sângeroasă din blocul comunist.
- ♦20 mai 1990 — primele alegeri libere câștigate de FSN și Iliescu; 8 decembrie 1991 — referendum pentru noua Constituție.
Versuri
[Intro] Dragi tovarăși și pretini, cetățeni ai capitalii României Socialiste! [Verse 1] V-am condus cu drag din o mie nouă sute șaizeci și cinci! Pentru voi, în șaizeci și opt — am condamnat tancurile sovietice! Din șaptezeci și patru sunt președintele vostru — primul! Pentru voi am ridicat Casa Poporului — un cer de marmură! Pentru gloria voastră Regina mi-a dat „Sir”! Pentru voi Dalí m-a slăvit — Vestul mi se închină! [Pre-Chorus] Totul pentru popor! Cum adică nu sunteți de acord? [Chorus] Alo, alo, alo, alo! Tovarăși — așezați-vă liniștiți! Alo, alo, alo, alo! Asta e o provocare! [Verse 2] Vă plângeți de frig? De Securitate? De Decret? Vă plângeți și de Brașov, optzeci și șapte? Agitatori! Tovarăși — totul pentru popor! În martie, o mie nouă sute optzeci și nouă — EU v-am scăpat de datoria României! Și voi mă huiduiți pe MINE?! Și voi mă huiduiți pe MINE?! [Pre-Chorus] Totul pentru popor! Cum adică nu sunteți de acord? [Chorus] Alo, alo, alo, alo! Tovarăși — așezați-vă liniștiți! Alo, alo, alo, alo! Asta e o provocare! [Melodic Bridge] Elena zice „Vorbește-le! Vorbește-le! Promite-le ceva!” Bine, bine — vă voi da mai mult! Salariile! Pensiile! Imediat! Acum iubiți-mă! Aplauze! Eu sunt Geniul Carpaților! [Outro] Alo, alo... alo, alo... Căciula de astrahan tremură... O mie nouă sute optzeci și nouă — Șaișpe decembrie — Timișoara arde — Tőkés nu mai tace... Douăzeci și unu — balconul cade... Douăzeci și doi — elicopterul fuge cu mine... Douăzeci și cinci — Târgoviște — gloanțele... Geniul Carpaților... nu mai răspunde.
Curiozități (10)
Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.
- ♦„Pretini” și „capitalii” NU sunt greșeli — așa pronunța Ceaușescu „prieteni” și „capitalei” pe balcon, cu accentul lui de Scornicești (Olt) și cu vorbirea aproximativă a unui om care abandonase școala devreme. „Dragi tovarăși și pretini!” a devenit una dintre cele mai parodiate replici din istoria televiziunii române — orice imitație a Conducătorului începe cu acel „pretini”.
- ♦„Geniul Carpaților” era doar una dintre zecile de epitete obligatorii din presa regimului. Alături de „Conducătorul iubit”, „Părintele Națiunii” și „Cel mai iubit fiu al poporului”, aceste titluri erau standard în orice articol oficial — cultul personalității funcționa ca un protocol gramatical.
- ♦Salvador Dalí i-a trimis lui Ceaușescu o telegramă în aprilie 1974, felicitându-l pentru „actul istoric al introducerii sceptrului prezidențial”. Era o glumă suprarealistă pe seama megalomaniei dictatorului, dar regimul a luat-o în serios și a publicat-o pe prima pagină în Scînteia (4 aprilie 1974), neînțelegând bătaia de joc.
- ♦Regina Elisabeta II i-a conferit lui Ceaușescu titlul onorific GCB (Knight Grand Cross of the Order of the Bath) pe 13 iunie 1978, la vizita lui de stat în Marea Britanie. Titlul i-a fost revocat oficial pe 24 decembrie 1989 — cu o zi înainte ca el să fie executat la Târgoviște.
- ♦După primele huiduieli, transmisiunea live de radio și TV este oprită brusc — țara vede pentru câteva secunde un Ceaușescu uluit, înghețat în cadru. După scurta întrerupere, transmisiunea se reia și el continuă discursul în fața unei piețe deja parțial golite. În această a doua parte încearcă să cumpere mulțimea cu majorări de ultim moment: 200 lei la salariul minim (de la 2000 la 2200), 100 lei la pensiile minime (de la 800 la 900), 100 lei în plus la pensiile de urmaș și 300 lei la ajutorul social (de la 500 la 800). Promisiunile au sunat penibil într-o țară unde rafturile erau goale.
- ♦„Vorbește-le! Vorbește-le!” sunt cuvintele Elenei Ceaușescu, prinse pe microfonul deschis în timpul prăbușirii discursului. Tot Elena spune și „Liniște!” și „Stați liniștiți, oameni buni!” — încercări disperate de a-l ajuta pe soțul ei vizibil pierdut, în timp ce huiduielile cresc.
- ♦Căciula neagră de astrahan a devenit unul dintre simbolurile vizuale ale regimului, atât de identificabilă încât caricaturiștii o desenau singură, ca metonimie a dictatorului. Astrahanul (blană de mielușel persan) era un material scump și prestigios — îmbrăcăminte de tovarăș nr. 1, nu de țăran flămând.
- ♦Casa Poporului (azi Palatul Parlamentului) e cea mai grea clădire din lume și a treia cea mai mare clădire administrativă, după Pentagon și parlamentul thailandez Sappaya-Sapasathan — circa 365.000 m². Construcția, începută în 1984, a folosit aproximativ 1 milion m³ de marmură românească și 700.000 tone de oțel și bronz. Pentru a face loc, Ceaușescu a demolat circa o cincime din centrul istoric al Bucureștiului, inclusiv biserici și cartiere întregi — operațiunea s-a numit oficial „sistematizare”.
- ♦Decretul 770 (1 octombrie 1966) a interzis avortul și contraceptivele pentru a forța o creștere demografică — Ceaușescu voia o Românie de 30 de milioane de locuitori. Costul uman: aproximativ 10.000 de femei au murit din avorturi clandestine, peste 100.000 de copii nedoriți au ajuns în orfelinatele de stat — iar condițiile de acolo, descoperite de presa internațională după 1989, au șocat lumea. Decretul a fost abrogat pe 26 decembrie 1989, la o zi după execuția cuplului.
- ♦Securitatea avea, la apogeu, peste 14.000 de ofițeri activi și o rețea uriașă de informatori — estimările variază între 400.000 și 1 milion de colaboratori, într-o țară de 23 de milioane. Citea corespondența, asculta telefoanele, urmărea bisericile, interzicea contactele cu străinii și ținea dosare pe oricine părea suspect. Justificarea oficială: „ne apără de imperialiști și de agenți externi”.