Bani Îți Dau, Țara Nu
interpretat de Basarab I
Temă: C.1 Formarea statelor medievale
Fișă de studiu
- ♦Invazia tătară din 1241 slăbește Ungaria și deschide drum afirmării politice românești la sud și est de Carpați.
- ♦Diploma ioaniților (1247) atestă voievodatele lui Litovoi și Seneslau, cnezatele lui Ioan și Farcaș, și Banatul Severinului.
- ♦În 1277, voievodul Litovoi moare luptând împotriva suzeranității maghiare; fratele său Bărbat e capturat și se răscumpără.
- ♦Tradiția vorbește de descălecatul lui Negru Vodă din Făgăraș (~1290); Câmpulung e prima capitală a Țării Românești.
- ♦Basarab I unește Oltenia (Litovoi) cu Argeșul (Seneslau) pe la 1300, întemeind Țara Românească.
- ♦În 1324, Basarab se recunoaște vasal al lui Carol Robert de Anjou, care îi confirmă domnia asupra Terra Transalpina.
- ♦Bătălia de la Posada (1330): ambuscadă într-o trecătoare, armata maghiară e zdrobită; victoria consfințește independența Țării Românești.
- ♦Nicolae Alexandru ia în 1359 titlul de autocrat și înființează Mitropolia Țării Românești, dependentă de Constantinopol.
- ♦În 1347, voievodul Dragoș din Maramureș conduce o marcă de apărare maghiară în nordul Moldovei.
- ♦Bogdan din Maramureș trece Carpații și înlătură suzeranitatea maghiară; Moldova devine stat independent în 1364-1365.
- ♦Petru I (1377-1392) alege ortodoxia și pune bazele Mitropoliei de la Suceava.
- ♦Roman I (1392-1394) extinde Moldova până la gurile Dunării și se intitulează domn din munte până la mare.
Versuri
[Intro] Bani îți dau — dar țara, nu. Basarab — o mie trei sute — am venit. [Verse 1] Eu sunt Basarab — neam cuman, sânge greu, Din Hațeg am pornit, fără coroană, doar cu Dumnezeu. Pe la o mie trei sute — am pus capăt la mărunt, Oltenia cu Argeșul — o singură țară, un singur pumn. La sud de Carpați — eu, întâiul domn pe scaun, Țara Românească pe hartă — n-o mai șterge nimeni, frate, ai aflat tu. [Pre-Chorus] Regele ungur a vrut genunchiul meu în prag, Carol Robert de Anjou — coroană grea, dar capul și mai sec, drag. [Chorus] Bani îți dau — dar țara, nu! (țara, nu!) Șapte mii de mărci pe masă — ți-am întins pacea, băiat! Bani îți dau — dar țara, nu! (țara, nu!) O mie trei sute treizeci — Posada, ai aflat! [Verse 2] Ți-am întins șapte mii de mărci — argint, nu vorbe-n vânt, Severinul pe deasupra — pacea ți-am pus-o pe pământ. Ai zis „nu” — ai adus oștirea din tot regatul, Curtea de Argeș a ars — credeai că ai luat tot statul. Dar drumul spre casă trece exact prin munții mei, Și munții mei nu iartă regii lacomi — întreabă-ți cavalerii. [Chorus] Bani îți dau — dar țara, nu! (țara, nu!) Șapte mii de mărci pe masă — ți-am întins pacea, băiat! Bani îți dau — dar țara, nu! (țara, nu!) O mie trei sute treizeci — Posada, ai aflat! [Melodic Bridge] Fiul meu — Nicolae Alexandru, singur stăpân, autocrat. Numele meu trăiește-ntr-o țară — Basarabia, ai aflat. Din voievodate rupte am ridicat un stat. [Outro] Bani îți dau — dar țara, nu. Basarab — primul domn — și pe veci, stăpân.
Curiozități (6)
Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.
- ♦Refrenul „bani îți dau — dar țara, nu” comprimă momentul-cheie din 1330: Basarab i-a oferit lui Carol Robert bani și pace, dar a refuzat să-i cedeze conducerea țării. (Nuanță de manual: în 1324 Basarab se recunoscuse vasal al regelui Ungariei — independența deplină s-a consfințit abia după victoria de la Posada.)
- ♦„Neam cuman”: chiar numele Basarab e de origine cumană (turcică) și apare în documente în Țara Hațegului. Manualul folosește acest detaliu ca indiciu pentru un „descălecat” dinspre nordul Carpaților — adică întemeietorul Țării Românești purta un nume venit din lumea stepei.
- ♦Cele „șapte mii de mărci” (de argint) plus cedarea Severinului au fost oferta de pace reală pe care Basarab a făcut-o ca să evite războiul. Carol a refuzat-o — și exact asta l-a dus la Posada.
- ♦Înainte de ambuscadă, armata maghiară chiar a ajuns la Argeș și a distrus sau incendiat cetatea/curtea de acolo. De-asta în cântec regele „credea că a luat tot statul” — abia la întoarcere, prin munți, s-a întors roata.
- ♦„Basarabia” își trage numele de la dinastia Basarabilor: la început desemna stăpânirea lor din sudul de mai târziu dintre Prut și Nistru, iar mai târziu numele s-a întins peste toată provincia.
- ♦Fiul lui Basarab, Nicolae Alexandru, a luat în 1359 titlul de „autocrat” (singur stăpânitor) și a întemeiat Mitropolia Țării Românești — pasul prin care țara devine pe deplin de sine stătătoare, bisericește și politic.