Nu Scăpați de Mine

[Intro]
Cuza.
M-ați scos pe ușă — am intrat în programă.

[Verse 1]
O mie opt sute cinzeci și nouă — iarnă, dosaru-i gros,
Europa-mi scrie regulile — eu le citesc până jos.
Cinci ianuarie — Iași. M-au ales. Frumos.
Douășpatru — București. Tot eu. Serios.
„Câte-un domn în fiecare țară” — da, am respectat:
n-ați zis că nu pot fi același — semnat și ștampilat.
Două tronuri, o mustață — unire fără un glonț,
Europa-ntreabă „cum?!” — eu zic: „citiți contractu', boss.”

[Chorus]
Nu scăpați de mine, nu, nu scăpați de mine —
v-am urat la plecare să vă fie mai bine.
Școala v-am făcut-o gratis — și obligatorie,
d-aia azi mă-nvățați la bac: mi-am scris singur istoria.
Mi-ați luat tronul într-o noapte — orașele-s ale mele:
strada mare, universitatea — numele meu pe ele.

[Verse 2]
O mie opt sute șaișzeci și doi — pun numele pe masă:
România. Un guvern. Bucureștiul e acasă.
Îl chem pe Kogălniceanu — eu gândesc și el scrie,
reformele ies pe bandă — fabrică de istorie.
Un sfert din pământul agricol — parcat la mănăstiri:
decembrie, secularizare — totul la stat. Scandal în știri.
La anu': legea rurală — claca moare pe loc,
peste patru sute de mii de familii — pământ și noroc.

[Melodic Bridge]
Unșpe februarie
o mie opt sute șaișzeci și șase
Pistoale în dormitor
hârtia gata scrisă
Semnez pe spatele unui ofițer
mâna nu tremură
Plec cu fruntea sus și spun:
„Să-i fie țării mai bine
fără mine...”

[Chorus]
Dar nu scăpați de mine, nu, nu scăpați de mine —
v-am urat la plecare să vă fie mai bine.
Școala v-am făcut-o gratis — și obligatorie,
d-aia azi mă-nvățați la bac: mi-am scris singur istoria.
Mi-ați luat tronul într-o noapte — orașele-s ale mele:
strada mare, universitatea — numele meu pe ele.

[Outro]
O mie opt sute șaptezeci și trei — Heidelberg, ultima gară,
m-ați scos ușor din palat — din manuale, niciodată.
Nu scăpați de mine.
Semnat: Cuza.

Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.

• ♦În drum spre exil, oprit la Cotroceni, Cuza ar fi spus: „Să dee Dumnezeu să-i meargă țării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România!” — una dintre cele mai elegante ieșiri din scenă din istoria României.
• ♦Convenția de la Paris (1858) cerea ca fiecare principat să-și aleagă propriul domn, dar nu interzicea nicăieri ca ambele să aleagă aceeași persoană. Partida Națională a exploatat exact această omisiune din text — unirea s-a făcut printr-o portiță juridică, fără niciun foc de armă.
• ♦În zorii zilei de 11 februarie 1866, pe la 4 dimineața, complotiștii militari au intrat în dormitorul lui Cuza cu revolverele scoase și cu actul de abdicare deja redactat. Domnitorul l-a semnat sprijinind hârtia pe spatele unui ofițer, apoi a fost escortat peste graniță.
• ♦Cuza a înființat la Iași, în 1860, prima universitate modernă a țării — instituție care azi îi poartă numele: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
• ♦Legea instrucțiunii publice din 1864 a făcut învățământul primar gratuit și obligatoriu — înaintea Franței (1881-1882) sau a Angliei (1880).
• ♦După secularizare, statul român a oferit despăgubiri pentru averile mănăstirilor închinate, dar călugării greci au refuzat suma, sperând că marile puteri vor anula legea. Pariul a eșuat — n-au mai primit nimic.
• ♦Bonus: în noaptea loviturii de stat, complotiștii l-au găsit pe Cuza în dormitor cu amanta sa, Maria Obrenović — al cărei fiu, Milan, avea să devină rege al Serbiei.