Nu Scăpați de Mine
interpretat de Alexandru Ioan Cuza
Temă: C.2 Statul și politica — Alexandru Ioan Cuza
Fișă de studiu
- ♦Tratatul de Paris (1856) așază Principatele sub garanția comună a celor șapte puteri europene, deschizând drumul Unirii
- ♦Adunările ad-hoc (1857) cer unirea, principe străin și autonomie; Convenția de la Paris (7/19 august 1858) servește drept constituție până în 1864
- ♦Dubla alegere: 5 ianuarie 1859 la Iași (Moldova) și 24 ianuarie 1859 la București (Țara Românească)
- ♦Domnia lui Cuza (1859-1866) are trei etape: consolidarea unirii (1859-1861), reformele constituționale (1862-1864), regimul autoritar (1864-1866)
- ♦24 ianuarie 1862 — Principatele Unite adoptă oficial numele de România, cu un singur guvern la București (recunoscut doar pe durata domniei lui Cuza)
- ♦Mihail Kogălniceanu — prim-ministru, principalul colaborator reformist al lui Cuza
- ♦Secularizarea averilor mănăstirești (decembrie 1863) — aproximativ un sfert din pământul agricol al țării trece la stat
- ♦2/14 mai 1864 — lovitura de stat: Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris, aprobat prin plebiscit, întărește executivul și introduce Senatul (parlament bicameral)
- ♦Legea rurală / Reforma agrară (14/26 august 1864) — prima din istoria României, desființează claca și împroprietărește peste 400.000 de familii de țărani
- ♦Legea instrucțiunii publice (1864) — învățământul primar devine obligatoriu și gratuit
- ♦Codul civil și Codul penal — adoptate sub Cuza, pun bazele juridice ale statului modern
- ♦Monstruoasa coaliție (liberali + conservatori) îl forțează pe Cuza să abdice prin lovitură de stat la 11/23 februarie 1866
- ♦După abdicare, Cuza pleacă în exil și se stinge la Heidelberg în 1873; este înmormântat inițial la Ruginoasa, iar osemintele sale sunt mutate după al Doilea Război Mondial la Biserica Trei Ierarhi din Iași
- ♦Pe tron urmează Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (din 1866), sub care se adoptă prima Constituție a României (1 iulie 1866)
Versuri
[Intro] Cuza. M-ați scos pe ușă — am intrat în programă. [Verse 1] O mie opt sute cinzeci și nouă — iarnă, dosaru-i gros, Europa-mi scrie regulile — eu le citesc până jos. Cinci ianuarie — Iași. M-au ales. Frumos. Douășpatru — București. Tot eu. Serios. „Câte-un domn în fiecare țară” — da, am respectat: n-ați zis că nu pot fi același — semnat și ștampilat. Două tronuri, o mustață — unire fără un glonț, Europa-ntreabă „cum?!” — eu zic: „citiți contractu', boss.” [Chorus] Nu scăpați de mine, nu, nu scăpați de mine — v-am urat la plecare să vă fie mai bine. Școala v-am făcut-o gratis — și obligatorie, d-aia azi mă-nvățați la bac: mi-am scris singur istoria. Mi-ați luat tronul într-o noapte — orașele-s ale mele: strada mare, universitatea — numele meu pe ele. [Verse 2] O mie opt sute șaișzeci și doi — pun numele pe masă: România. Un guvern. Bucureștiul e acasă. Îl chem pe Kogălniceanu — eu gândesc și el scrie, reformele ies pe bandă — fabrică de istorie. Un sfert din pământul agricol — parcat la mănăstiri: decembrie, secularizare — totul la stat. Scandal în știri. La anu': legea rurală — claca moare pe loc, peste patru sute de mii de familii — pământ și noroc. [Melodic Bridge] Unșpe februarie o mie opt sute șaișzeci și șase Pistoale în dormitor hârtia gata scrisă Semnez pe spatele unui ofițer mâna nu tremură Plec cu fruntea sus și spun: „Să-i fie țării mai bine fără mine...” [Chorus] Dar nu scăpați de mine, nu, nu scăpați de mine — v-am urat la plecare să vă fie mai bine. Școala v-am făcut-o gratis — și obligatorie, d-aia azi mă-nvățați la bac: mi-am scris singur istoria. Mi-ați luat tronul într-o noapte — orașele-s ale mele: strada mare, universitatea — numele meu pe ele. [Outro] O mie opt sute șaptezeci și trei — Heidelberg, ultima gară, m-ați scos ușor din palat — din manuale, niciodată. Nu scăpați de mine. Semnat: Cuza.
Curiozități (7)
Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.
- ♦În drum spre exil, oprit la Cotroceni, Cuza ar fi spus: „Să dee Dumnezeu să-i meargă țării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România!” — una dintre cele mai elegante ieșiri din scenă din istoria României.
- ♦Convenția de la Paris (1858) cerea ca fiecare principat să-și aleagă propriul domn, dar nu interzicea nicăieri ca ambele să aleagă aceeași persoană. Partida Națională a exploatat exact această omisiune din text — unirea s-a făcut printr-o portiță juridică, fără niciun foc de armă.
- ♦În zorii zilei de 11 februarie 1866, pe la 4 dimineața, complotiștii militari au intrat în dormitorul lui Cuza cu revolverele scoase și cu actul de abdicare deja redactat. Domnitorul l-a semnat sprijinind hârtia pe spatele unui ofițer, apoi a fost escortat peste graniță.
- ♦Cuza a înființat la Iași, în 1860, prima universitate modernă a țării — instituție care azi îi poartă numele: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
- ♦Legea instrucțiunii publice din 1864 a făcut învățământul primar gratuit și obligatoriu — înaintea Franței (1881-1882) sau a Angliei (1880).
- ♦După secularizare, statul român a oferit despăgubiri pentru averile mănăstirilor închinate, dar călugării greci au refuzat suma, sperând că marile puteri vor anula legea. Pariul a eșuat — n-au mai primit nimic.
- ♦Bonus: în noaptea loviturii de stat, complotiștii l-au găsit pe Cuza în dormitor cu amanta sa, Maria Obrenović — al cărei fiu, Milan, avea să devină rege al Serbiei.