Șapte Mii de Mărci

interpretat de Basarab I

Temă: C.1 Formarea statelor medievale

Quiz

Fișă de studiu

  • Invazia tătară din 1241 slăbește Ungaria și deschide drum afirmării politice românești la sud și est de Carpați.
  • Diploma ioaniților (1247) atestă voievodatele lui Litovoi și Seneslau, cnezatele lui Ioan și Farcaș, și Banatul Severinului.
  • În 1277, voievodul Litovoi moare luptând împotriva suzeranității maghiare; fratele său Bărbat e capturat și se răscumpără.
  • Tradiția vorbește de descălecatul lui Negru Vodă din Făgăraș (~1290); Câmpulung e prima capitală a Țării Românești.
  • Basarab I unește Oltenia (Litovoi) cu Argeșul (Seneslau) pe la 1300, întemeind Țara Românească.
  • În 1324, Basarab se recunoaște vasal al lui Carol Robert de Anjou, care îi confirmă domnia asupra Terra Transalpina.
  • Bătălia de la Posada (1330): ambuscadă într-o trecătoare, armata maghiară e zdrobită; victoria consfințește independența Țării Românești.
  • Nicolae Alexandru ia în 1359 titlul de autocrat și înființează Mitropolia Țării Românești, dependentă de Constantinopol.
  • În 1347, voievodul Dragoș din Maramureș conduce o marcă de apărare maghiară în nordul Moldovei.
  • Bogdan din Maramureș trece Carpații și înlătură suzeranitatea maghiară; Moldova devine stat independent în 1364-1365.
  • Petru I (1377-1392) alege ortodoxia și pune bazele Mitropoliei de la Suceava.
  • Roman I (1392-1394) extinde Moldova până la gurile Dunării și se intitulează domn din munte până la mare.

Versuri

[Verse 1]
Pe la o mie trei sute — nimic pe hartă!
Doar voievodate mici, cnezate fără nume!
Am luat Oltenia și Argeșul — o țară!
La sud de Carpați — eu, Basarab — primul domn!

[Verse 2]
Regele ungur voia tribut — voia genunchiul meu,
Carol Robert de Anjou — cu coroana grea și mândru!
Am trimis un sol: ia Severinul și argintul —
Șapte mii de mărci! Doar lasă-mi țara și poporul!

[Chorus]
Șapte mii de mărci — ți-am oferit pacea!
Șapte mii de mărci — ai ales armata!
Șapte mii de mărci — acum plătești cu sânge!
O mie trei sute treizeci — Posada!

[Verse 3]
Armata ta mergea spre casă — victorie!
Dar eu alegeam trecătoarea — eu am strâns lațul!
Pietre din înălțimi, săgeți din codru, foc pe vale —
Cavalerii tăi sub piatră! Tu — fugind pe cale!

[Chorus]
Șapte mii de mărci — ți-am oferit pacea!
Șapte mii de mărci — ai ales armata!
Șapte mii de mărci — acum plătești cu sânge!
O mie trei sute treizeci — Posada!

[Bridge — slower, heavier]
Sunt Basarab — din Hațeg — neam cuman pe munte —
Am clădit o țară din nimic — și am apărat-o!
Fiul meu — autocrat — singur stăpânitor!
Unde-am călcat eu — se cheamă Basarabia!

[Final Chorus — double time]
Șapte mii de mărci — ți-am oferit pacea!
Șapte mii de mărci — ai ales armata!
Șapte mii de mărci — acum plătești cu sânge!
O mie trei sute treizeci — Posada!
Țara Românească — s-a născut azi!

Curiozități (7)

Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.

  • Numele „Posada” nu apare în niciuna dintre cronicile medievale — i l-a lipit istoricul Nicolae Iorga abia la începutul secolului XX, după un termen slav care însemna „loc întărit într-o trecătoare”. Locul exact al ambuscadei se dispută și azi, undeva între Carpați și câmpie.
  • Cele 7000 de mărci de argint pe care Basarab le-ar fi oferit lui Carol Robert înseamnă cam 74 kg de argint — o avere care arată cât de gras devenise voievodatul muntean, probabil din taxele pe drumul comercial dintre Europa Centrală și gurile Dunării.
  • Sursa principală pentru Posada e, ironic, una maghiară: Cronica pictată de la Viena. O miniatură celebră îi arată pe români prăvălind bolovani de pe stânci peste cavalerii unguri prinși în defileu, în vreme ce regele Carol Robert abia scapă cu viață schimbându-și hainele cu un însoțitor pe care dușmanii îl iau drept rege.
  • Carol Robert era primul rege al Ungariei din dinastia franceză de Anjou (Angevini), urcat pe tron după stingerea Arpadienilor. Cavalerii lui în armură grea erau elita militară occidentală a vremii — fix tipul de armată care nu se descurcă pe poteci înguste de munte cu pietre venind de sus.
  • Numele „Basarab” e de origine cumană (popor turcic stabilit în zona pontică) și e atestat documentar mai întâi în Țara Hațegului din Transilvania. Detaliul susține ipoteza unei legături între elita politică românească din sudul Carpaților și autonomiile transilvane.
  • Nicolae Alexandru ia titlul bizantin de samodîrjeț — adică „singur stăpânitor” — un cuvânt slavon împrumutat direct din protocolul împăraților de la Constantinopol. E modul medieval de a spune „nu mai am suzeran deasupra mea”.
  • După Posada, Basarab a cucerit sudul Moldovei actuale în context anti-tătar. Teritoriul a luat numele dinastiei sale — Basarabia — și abia mult mai târziu, în secolul XIX, denumirea s-a extins de către ruși asupra întregii regiuni dintre Prut și Nistru.