Trei Tronuri
interpretat de Mihai Viteazul
Temă: C.2 Statul și politica — Mihai Viteazul
Fișă de studiu
- ♦1593 — fost ban al Craiovei, cumpără domnia Țării Românești; 1594 aderă la Liga Sfântă (Rudolf al II-lea).
- ♦1594 — declanșarea luptei antiotomane prin uciderea creditorilor turci instalați la București.
- ♦20 mai 1595 — Tratatul de la Alba-Iulia cu Sigismund Báthory: domnul devine locțiitor al principelui Transilvaniei.
- ♦23 august 1595 — Călugăreni: 16.000 munteni plus 7.000 ardeleni provoacă pierderi mari armatei de circa 100.000 de otomani conduși de Sinan Pașa, dar nu opresc definitiv înaintarea otomană.
- ♦20 octombrie 1595 — victorie la Giurgiu: turcii alungați la sud de Dunăre.
- ♦1596 — campanie peste Dunăre până la Plevna și Sofia, presiune asupra Porții.
- ♦Ianuarie 1597 — sultanul recunoaște domnia pe viață și reduce tributul Țării Românești.
- ♦9 iunie 1598 — Tratatul de la Târgoviște (Mănăstirea Dealu) cu Rudolf al II-lea: domnie ereditară plus 5.000 de mercenari.
- ♦28 octombrie 1599 — Șelimbăr: îl învinge pe Andrei Báthory; intră triumfal în Alba-Iulia, capitala Transilvaniei.
- ♦27 mai 1600 — după campania din Moldova, se intitulează domn al celor trei țări: prima unire politică românească.
- ♦18 septembrie 1600 — Mirăslău: înfrânt de generalul Giorgio Basta; în octombrie 1600, Movileștii iau Moldova și Muntenia (Simion Movilă).
- ♦13 august 1601 Guruslău; 19 august asasinat pe Câmpia Turzii din ordinul Basta. Bălcescu îl consacră simbol al unirii.
Versuri
[Verse 1] Ban de Craiova — pe tron în o mie cinci sute nouăzeci și trei! Dar sub tron — lanțuri — tribut care-nghite tot! O mie cinci sute nouăzeci și patru — Liga Sfântă cheamă! Creditorii turci — morți la București — răspund cu foc! [Verse 2] Călugăreni — douăzeci și trei august — o mie cinci sute nouăzeci și cinci! N-am câștigat bătălia — dar Sinan a plătit scump! Giurgiu — octombrie — turcii fug peste Dunăre! Șaisprezece mii — și am curățat tot! [Chorus] Trei tronuri! Muntenia, Ardealul, Moldova! Un singur domn — pentru prima dată! Trei tronuri! Și lumea tremură! Nimeni nu vrea un român atât de mare! [Verse 3] Șelimbăr — o mie cinci sute nouăzeci și nouă — Báthory cade! Alba-Iulia — porțile se deschid — intru ca un rege! Moldova — Suceava — mai o mie șase sute — „Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Moldovei!” [Chorus] Trei tronuri! Muntenia, Ardealul, Moldova! Un singur domn — pentru prima dată! Trei tronuri! Și lumea tremură! Nimeni nu vrea un român atât de mare! [Bridge] Habsburgii — prieteni de hârtie! Basta — trimis în ajutor — dar ajutorul e o lamă! Mirăslău — septembrie o mie șase sute — pierd tot! Praga — Viena — pribegie — dar Mihai nu moare în genunchi! Guruslău — treisprezece august o mie șase sute unu — revin! Șase zile mai târziu — cuțitul lui Basta! [Final Chorus] Trei tronuri! Le-am ținut și le-am pierdut! Un singur domn — primul și ultimul! Trei tronuri! Câmpia Turzii — nouăsprezece august! Dar sămânța e plantată — unirea va veni!
Curiozități (8)
Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.
- ♦Ca să-și cumpere domnia în 1593, Mihai s-a împrumutat masiv de la cămătari turci și greci din Constantinopol. În noiembrie 1594, când a rupt-o cu Poarta, și-a invitat creditorii la o casă din București „să-și ia banii” — apoi a încuiat ușile și i-a măcelărit pe toți într-o singură zi. Și-a anulat datoriile și a deschis războiul în aceeași mișcare.
- ♦La Călugăreni, marele vizir Sinan Pașa — om de aproape 80 de ani — ar fi căzut de pe cal (sau de pe elefant, după unele cronici otomane) într-o mlaștină și aproape s-a înecat, salvat în ultima clipă de un soldat. Mihai n-a oprit invazia, dar bătălia a intrat în legendă tocmai prin umilirea publică a vizirului.
- ♦Báthory învins la Șelimbăr era Andrei, cardinal al Bisericii Catolice — nu doar principe al Transilvaniei. A fugit prin munți spre Moldova și a fost ucis de niște secui în Pasul Oituz; capul i-a fost adus lui Mihai, care l-a îngropat cu onoruri princiare în catedrala din Alba-Iulia.
- ♦Intrarea triumfală în Alba-Iulia (1 noiembrie 1599) e scena pictată mult mai târziu de Dumitru Stoica și reprodusă în toate manualele: Mihai călare, sub un baldachin, cu boierii munteni în haine roșii — primul domn român care punea piciorul în capitala Transilvaniei ca stăpân, nu ca oaspete.
- ♦Giorgio Basta, generalul care l-a trădat pe Mihai la Mirăslău și l-a asasinat la Câmpia Turzii, era un mercenar italian-albanez în slujba Habsburgilor. Pentru lovitura finală n-a folosit soldați imperiali, ci un detașament de mercenari valoni — ca să poată nega oficial implicarea împăratului.
- ♦Drumul lui Mihai până la Praga în iarna 1600-1601, ca să cerșească ajutor de la împăratul Habsburg, a fost un gest fără precedent pentru un domn român. A obținut 100.000 de florini și mercenari pentru recucerirea Ardealului — dar tot cu acel ajutor a venit și sentința lui Basta, omul care avea să-l ucidă pe Câmpia Turzii.
- ♦După asasinatul de pe Câmpia Turzii, capul lui Mihai a fost adus în țară de boierul Radu Buzescu și îngropat la mănăstirea Dealu, lângă mormântul lui Vlad Țepeș. Trupul a rămas pe câmp și a dispărut — singurul mormânt cunoscut al unificatorului conține doar capul.
- ♦„Sămânța plantată” despre care vorbește finalul cântecului e exact cartea-mit a lui Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul: scrisă în exil între 1849 și 1852, publicată postum în 1878, ea a transformat unirea de 11 luni a lui Mihai într-un „testament politic” care va duce direct la 1859 și la Marea Unire de la 1918.