Fulgerul Stins

[Verse 1]
Baiazid — te-au chemat Fulgerul!
Ai luat Serbia, ai luat Bulgaria — totul în calea ta!
O mie trei sute optzeci și șase — am urcat pe tron!
Ai crezut că sunt un voievod mic — dar n-ai știut cine sunt!

[Verse 2]
Ai trimis achingii — foc peste Dunăre!
Am trecut la sud — i-am căutat acasă!
O mie trei sute nouăzeci și cinci — Rovine!
Mlaștini și codri — sultanul pierde pe terenul meu!

[Chorus]
Unde ești acum, Fulgerule?
Eu sunt aici — pe tronul meu — de treizeci și doi de ani!
Unde ești acum, Fulgerule?
Prizonier la Timur — iar eu sunt liber!

[Verse 3]
O mie trei sute nouăzeci și șase — Nicopole — cruciada cade!
Cavalerii — praf sub semilună — dar eu nu cad!
La Ankara — o mie patru sute doi — Timur te ia prizonier!
Fiii tăi vin la mine — eu aleg cine-i sultan!

[Chorus]
Unde ești acum, Fulgerule?
Eu sunt aici — pe tronul meu — de treizeci și doi de ani!
Unde ești acum, Fulgerule?
Prizonier la Timur — iar eu sunt liber!

[Bridge]
O mie trei sute optzeci și opt — Dobrogea e a mea!
De la Severin la mare — cel mai mare domn al Valahiei!
Cu Sigismund la Brașov — pe picior de egalitate!
Trei mii de galbeni pe an — prețul păcii mele — nu al fricii!
Legea, credința, limba — neatinse — treizeci și doi de ani!

[Final Chorus]
Unde ești acum, Fulgerule?
Eu sunt aici — pe tronul meu — de treizeci și doi de ani!
Unde ești acum, Fulgerule?
De la Severin la mare — Mircea cel Bătrân!

Nu intră la bac, dar sunt fapte interesante despre subiectul melodiei.

• ♦Porecla „Yıldırım” (Fulgerul) i-a fost lipită lui Baiazid I pentru viteza cu care își muta armata dintr-un capăt al imperiului în altul. Titlul „Fulgerul Stins” e un troll direct: la Ankara, fulgerul a fost prins în plasa lui Timur.
• ♦Înainte să se izbească de Mircea, Baiazid zdrobise sârbii la Câmpul Mierlei (Kosovo Polje, 1389) și transformase Bulgaria în pașalâc otoman (1393). De-aia versul „ai luat Serbia, ai luat Bulgaria” nu e bravadă — e palmaresul lui real în momentul în care ajunge la Dunăre.
• ♦Achingii (akıncılar, în turcă) erau cavaleria ușoară otomană de pradă — ostași neregulați specializați în raiduri-fulger pentru jaf, sclavi și teroare. Nu erau ieniceri: erau detașamente care intrau, ardeau, plecau înainte să apuci să te organizezi.
• ♦Locul exact al bătăliei de la Rovine e încă disputat de istorici (Argeș? Olt? Jiu?), dar toate sursele confirmă terenul: mlaștini și păduri alese de Mircea ca să anuleze superioritatea numerică otomană. Tactică de manual — fix ce zice versul.
• ♦După Ankara, fiii lui Baiazid (Süleyman, Musa, Mehmed) s-au luptat 11 ani pentru tron, perioadă numită „Interregnul otoman”. Mircea i-a sprijinit pe rând pe Musa și pe pretendentul Mustafa — fix asta înseamnă „eu aleg cine-i sultan”, un domn valah devenit kingmaker în culisele Porții.
• ♦Tratatul de la Brașov din 7 martie 1395, semnat cu Sigismund de Luxemburg (regele Ungariei, viitor împărat romano-german), a fost încheiat „pe picior de egalitate”. Detaliul e enorm — Mircea nu intra ca vasal, ci ca aliat-partener, statut diplomatic rar pentru un domn român față de un rege apusean.
• ♦Legenda (probabil falsă) zice că Baiazid ar fi fost ținut de Timur într-o cușcă de fier și ar fi murit acolo în martie 1403, la mai puțin de un an de captivitate. Imaginea a făcut carieră în piese de teatru europene timp de secole — adică „prizonier la Timur” suna și mai dramatic decât pare azi.
• ♦Versul „de la Severin la mare” trimite la formula prin care istoriografia descrie maxima întindere a Țării Românești sub Mircea — de la Banatul de Severin, în vest, până la țărmul Mării Negre, în est, cuprinzând și Dobrogea. Titulatura lui îngloba și posesiuni precum Amlașul și Făgărașul în Transilvania și „părțile tătărești” spre răsărit.